Chill the fuck out

Mă îngrijorez oarecum că aş suferi de un brain damage sau ceva asemănător având în vedere starea mea de spirit foarte detaşată şi relaxată din ultima vreme.  Probabil unii dintre voi aţi cunoscut senzaţia aia de seninătate trăită chiar şi în mijlocul unei mări de agitaţie. Starea aceea de curiozitate pură cu care priviţi în jur şi nu sunteţi distraşi de nimic altceva. Momentele acelea de auto-suficienţă în care opiniile au murit de mult, orice presiune socială trece pe lângă tine şi ai transparenţa aceea cu care poţi interacţiona cu ceilalţi.

Nu sunt la supradoză de Prozac şi nu mi-am făcut plantaţie de Ana Maria în balcon pe care o udă maica-mea zilnic crezând că-i leuştean.O explicaţie mai plauzibilă s-ar putea să fie … toamna. Anotimpul ăsta a avut mereu un efect magic asupra mea. Nu ştiu. Probabil umbrele mai lungi, lupta dintre soarele puternic si vantul rece, poate însăşi ideea că ceea ce este se termină şi vine un nou anotimp. Poate este graniţa dintre două extreme, vară şi iarnă. Mereu am avut tendinţa să ne punem picioarele pe o parte şi cealaltă a unei linii imaginare, savurând momentul de a fi în două locuri deodată. 

Anunțuri

7 gânduri despre “Chill the fuck out

  1. hahahaha, uda mama plantele sa creasca frumos.
    sa stii ca si mie imi place enorm de mult acest anotimp, imi ofera cam aceeasi stare.
    pentru mine cel mai dulce anotimp este primavara, atunci ma simt plina de viata si totodata linistita.
    btw imi place piesa, mhhhmm… am cam merge o cafea si o tigara cu ea.
    merci!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s